Cum am putea să definim mai exact conceptul de „țăran de la Dunăre”? Le Petit Larousse propune expli­cația următoare: „bărbat cu o înfățișare grosolană și de o sinceritate brutală”. […] Înfățișarea este puțin importantă pentru mine și pentru cititorul meu. Ter­me­nul grosolan cam scârțâie în tentativa asta de sinteză topo-fizionomică. „Sinceritate”, da; „brutală” e în plus, orice sinceritate deranjând liniile convenționale ale artei și puterii de a trăi.

„Înfățișarea grosolană” des­cinde fără îndoială din arborele științelor umane, atât de orgolios și de vid, al secolului al XVIII-lea și el pri­vește pe orice țăran ca pe un necioplit și un înapoiat, încremenit în prejudecățile lui religioase și în filosofia lui primară, rămasă departe de binefacerile și luminile progresului.