Arhitectura realizată între 1700 și 1800 a atins o perfecțiune deja devenită clasică, pe care nicio epocă ulterioară nu a mai reușit să o egaleze. Prima jumătate a secolului al XVIII-lea a fost dominată de spiritul baroc, întruchipat mai ales în palate și biserici: Schönbrunn la Viena, Palatul de Iarnă la Sankt Petersburg, sau splendidele biserici și palate-reședință din Germania și Europa Centrală. După 1750, Barocul a fost abandonat în favoarea Neoclasicismului, care a adus noi tipuri arhitecturale: case particulare, instituții și orașe amenajate după un plan urbanistic – Bath, Philadelphia sau Washington, cu teatrele, muzeele, spitalele și băncile lor. Pe fundalul complex al acestor categorii generale sunt puse, de asemenea, în discuție chestiuni precum stilul, expresia artistică individuală, afiliații politice și religioase. Sir John Summerson ne oferă aici un rezumat succint și elegant al întregii perioade, aducând în centrul atenției nu numai frumusețea rafinată a clădirilor, ci și ideile care le-au făcut posibile.

 Editorii