Cartea conține ilustrații color, realizate de Marian Zidaru.

Penultimul episod al Apocalipsei lui Pavel, acordarea unui răgaz (refrigerium) tuturor sufletelor condamnate la chinurile iadului, mi se pare (și aici mă înscriu într-o tradiție hermeneutică bine reprezentată) punctul de maximă tensiune și importanță teologică. După ce asistă la judecarea a trei suflete, după ce coboară din al treilea și al doilea cer (despre care aflăm doar „cât se cuvine”), după ce traversează în lung și-n lat Cetatea lui Cristos, întâlnindu-se cu o mulțime de celebrități veterotestamentare, Pavel ajunge în ținutul patimilor, situat în „întunericul din afara lumii”, către apus. Patimile care i se înfățișează și la care sunt supuse mai multe categorii de păcătoși (exegeții rafinați au numărat vreo treisprezece) îl fac să exclame la un moment dat: „Ar fi fost mai bine să nu ne fi născut, noi, toți cei care am păcătuit.”

CRISTIAN BĂDILIȚĂ