Trecute vieți de domni, de robi și de tovarăși
Intraseră șaisprezece osândiți în Casimca, în cele patru celule ale ei, și în decurs de numai câteva săptămâni muriseră deja cinci. Și toți erau planificați pentru un sfârșit sigur, în cele mai mizerabile condiții. Iar pentru cei care-i planificaseră astfel, problema era doar când, câți și cum aveau sa sfârșească „bandiții”. Numai că-n lumea carcerală, în situații limită, de mare „înghesuială”, omul doar propune, și Domnul, nu directorul, dispune. Privilegiu absolut al Domnului Dumnezeu, peste voia și hotărârea Lui, nimeni, nicicând și niciunde neputând trece. În Casimca, osândiții nu-l așteptau decât pe „când”, căci pe „unde” li se părea că îl vedeau în fiecare clipă.
Ultimele vanzari
Cele mai vandute
