Celebrități cu origini în România

Celebrități cu origini în România
Celebrități cu origini în România

Editura Vremea are plăcerea de a vă anunța apariția volumului unui român stabilit în Germania care își iubește țara și care ne prezintă zeci de celebrități de talie mondială cu origini în România:

 

Celebrități cu origini în România, de Mihai Rogai

 

Inginerul Mihai Rogai împărtășește de două decenii drama emigranților români. Fără a fi însă un rătăcitor, Mihai a ajuns un pribeag. Din fericire, nu unul politic, ci economic, care-și permite măcar o dată pe an să-si potolească dorul de țară. Un pribeag care nu-și uită rădăcinile și ale cărui vise se petrec întotdeauna în România. Spre deosebire de alți dezrădăcinați din emigrația românească, Mihai Rogai nu-și calomniază propriul popor, nu-l disprețuiește. Știe și simte că, dacă ar face-o, e ca si cum i-ar da o palmă mamei sale. Exilul sau emigrația nu i-au schimonosit sufletul, dimpotrivă. De departe, din Germania, Mihai Rogai continuă să fie român și înțelege să-și apere după puterile sale obârșia și vatra, în timp ce câțiva sclifosiți autointitulați oameni de cultură se chinuiesc s-o spurce.

Lui Mihai Rogai nu-i este rușine că este român. De aceea, între Mihai Rogai și alți români din străinătate care încearcă să-și uite limba, se autoizolează și își botează copii cu nume de import, este o distanță ca de la zenit la nadir.

 

Cartea de față nu este a unui „specialist”. A unui scriitor care trăiește de pe urma condeiului. Cu toate acestea, este remarcabilă. Cu râvnă și acribie, Mihai Rogai a răscolit bibliotecile europene, iar acum ne supune atenției zeci de celebrități mondiale care au ascendență românească. Vă las plăcerea să le descoperiți singuri, dar merită precizat că Mihai Rogai a fost primul care a scris despre originea (și) română a Maicii Tereza, a Winonei Ryder, sau a actorului Adrian Zmed, a celebrului muzician și interpret Art Garfunkel, îl readuce în atenția opiniei publice pe Edouard de Max, unul dintre cei patru actori români societari ai Comediei Franceze (alături de Jean Yonnel, Elisabeth Nizan – născută Elisabeta Săineanu –, și Maria Ventura) sau pe violonistul, compozitorul și dirijorul de muzică de film Carli Elinor, care a compus și compilat muzica la varianta originală a filmului lui Charles Chaplin „Goana după aur”. Tot Mihai Rogai i-a „redescoperit” pe Petre Cristea, câștigator al Raliului Monte-Carlo și pe Henri Negresco, cel care a construit celebrul hotel Negresco de pe Riviera Franceză.

 

Pe lângă genii românești universal recunoscute, precum Henri Coandă, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu, sunt și o pleiadă de alți români remarcabili în domeniul lor de activitate, poate cu nimic mai prejos decât cei mai-înainte menționați, dar care nu au atins nivelul recunoașterii mondiale din diverse motive. Un exemplu concludent în acest sens ar fi bioeconomistul Nicholas Georgescu-Roegen, care a fost primul om de știință care a atras atenția, prin lucrarea sa Legea entropiei și procesul economic (1971), asupra faptului că dezvoltarea economică, tehnologică și științifică a omenirii nu rezolvă problemele de mediu ambiant, ba din contră (“enunță și dovedește că rezolvarea problemelor de mediu sunt strâns legate de progresul științific, tehnologic și informatic al societății omenești, dar numai existența progresului generalizat al omenirii nu poate rezolva, de la sine, problemele ecologice create de oameni și de dezvoltarea lor”).

 

Aceste idei ale lui nu au fost acceptate la vremea respectivă, însă astăzi știm cu toții că el a avut dreptate. In loc să-i fie acordat premiul Nobel, s-au găsit alții, mai târziu, care să se împăuneze cu rezultatele cercetărilor lui. El a murit fără ca omenirea să-și exprime recunoștința față de semnalul de alarmă tras, nedreptatea continuă și astăzi.

 

Citind cartea, veți descoperi că avem nu mai puțin de alți cinci oameni de știință români remarcabili, care au fost văduviți de acordarea premiului Nobel, din invidie, din dispreț față de o țară mică sau din alte motive. In primul rând se poate menționa aici fizicianul Nicolae Proca, descoperitorul mezonilor, unul dintre cei mai importanți fizicieni teoreticieni ai secolului XX și care a creat în Franța școala de fizică teoretică nucleară. Din cauză că fizicianul de Broglie (laureat al Premiului Nobel pentru fizică) îl ura pentru că i-a demontat și contrazis tezele despre teoria ondulatorie a luminii, rezultatele cercetărilor lui au fost minimalizate, japonezul Hideki Yukawa primind Premiul Nobel pentru descoperirea mezonilor în anul 1949 (lucru pe care Proca l-a demonstrat încă din anii ´30!).

 

In al doilea rând, mai putem menționa pe fiziciana și chimista Stefania Mărăcineanu, descoperitoarea în anii ´20 a radioactivității artificiale, descoperire pentru care Premiul Nobel l-au primit soții Irène și Frédéric Joliot-Curie, în anii ´30.

 

In al treilea, rând pe fizicianul Stefan Procopiu care calculează în 1913 momentul magnetic molecular (magnetonul Bohr-Procopiu), cu doi ani înaintea fizicianului danez Niels Bohr, Bohr primește pentru aceasta Premiul Nobel în 1922. Procopiu nu primește nimic.

 

In al patrulea rând, doctorul Nicolae Paulescu, inventatorul și descoperitorul insulinei în 1921, lucru care îl anunța într-o  revistă franceză de specialitate, cu 10 luni înainte ca doctorii canadieni Fr. Grant Banting și Ch.Herbert Best să anunțe ei descoperirea insulinei. Doctorii Banting și Best primesc Premiul Nobel, Paulescu, nu.

 

In al cincilea rând, Gogu Constantinescu, inventatorul sonicității, știința transmiterii energiei mecanice prin vibrații în corpurile fluide sau solide, invenție care e folosită în cele mai diverse domenii (de exemplu, schimbătorul de viteze automat  pe baza convertorului de cuplu sonic, motorul Diesel cu injector sonic etc).

 

Sigur că autorul nu dorește declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial pentru că soții Joliot-Curie au luat Premiul Nobel în locul Stefaniei Mărăcineanu, dar nici nu putem trece sub tăcere toate aceste nedreptăți făcute unei țări mici, care în decursul istoriei de multe ori a fost călcată în picioare și desconsiderată. Măcar cu vorba să rămânem.

 

Pe lângă acești remarcabili oameni de știință nedreptățiți, autorul ne aduce aminte și de cei “uitați”, o altă categorie: sopranele Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Virginia Zeani, de regizorul Jean Negulesco, un nume mare la Hollywood și mulți alții.

 

De fapt, cartea lui Mihai Rogai este o pledoarie pro-România. Demonstrează că nu suntem acei țigani sau „Tâlharii Romei”, ci, prin reprezentanții săi de frunte, România poate sta mândră alături de celelalte mari puteri culturale ale lumii. Că nu suntem cu nimic mai prejos decât ceilalți europeni, dar că „nu știm să ne vindem marfa”.

 

Evident că o astfel de carte poate și trebuie să stea, cu mândrie, la loc de cinste în biblioteca oricărui român, mai ales dacă este un pribeag, pentru a-i încălzi sufletul. Cred însă că un astfel de volum ar trebui publicat în limbi de circulație mondială, chiar de către Ministerul de Externe. Nu putem să schimbăm imaginea României doar cu țigani virtuoși sau fotbaliști, ci prin asumarea acestor celebrități cărora, ca și lui Mihai Rogai, nu le-a fost rușine că-s români.

O carte fascinantă, scrisă cu inima și cu certă valoare academică.

 

La mai multe realizări, Mihai, frate pribeag!

 

Florian Bichir

Jurnalist și Membru al Colegiului C.N.S.A.S.

 

 

Nota Editurii:

 

Erata: La pagina 8, în loc de:

 

Se pare că această carte a folosit la ceva, între timp ziarele și televiziunile scriu și vorbesc numai de fapte reprobabile comise de români pe mapamond.

 

se va citi:

 

Se pare că această carte a folosit la ceva, între timp ziarele și televiziunile scriu și vorbesc nu numai de fapte reprobabile comise de români pe mapamond.

 

 


Pagini: 256

Format: 13 x 20 cm

An aparitie: 2015

ISBN: 978-973-645-669-5

 
Celebrități cu origini în România

 
disponibil
Pret in librarii:
24,56 lei (TVA inclusa)
Pret la comanda online:
22,10 lei (TVA inclusa)
 
Adauga in cos
 
celebrit----i-cu-origini---n-rom--nia

Ultimele vanzari

Cele mai vandute